ICCJ ar putea da luni verdictul în dosarul „Hidroelectrica”

Ultimul termen al procesului a avut loc în 16 noiembrie 2015, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), format din Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Livia Zglimbea și Ioana Bogdan, a ascultat pledoariile finale și ultimul cuvânt al inculpaților, stabilind să dea decizia finală în 3 decembrie.

La data stabilită pentru pronunțare, Completul de cinci judecători a amânat din nou pronunțarea, pentru 4 ianuarie, întrucât judecatorul Angela Dragne nu a putut fi prezentă, din motive medicale.

Judecarea în apel a dosarului „Hidroelectrica” a început în 27 octombrie 2014, iar dezbaterile s-au încheiat după 14 termene de judecată, care au durat mai bine de un an. Completul de cinci judecători va da o decizie definitivă în acest dosar, în care la judecarea în fond inculpații au primit pedepse între patru ani și cinci ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

Sentința în fond a fost pronunțată în 31 martie 2014, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș fiind atunci condamnat de un complet de trei judecători de la instanța supremă la patru ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea dreptului de a exercita funcții publice, pentru complicitate la abuz în serviciu. Instanța a mai decis achitarea lui Codruț Șereș pentru constituire de grup infracțional organizat.

Și foștii șefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicolae Opriș, Traian Oprea și Georgeta Iosif au fost achitați pentru constituire de grup infracțional organizat.

În cazul acuzației de abuz în serviciul în formă calificată, instanța a dispus condamnarea lui Eugen Pena, Traian Oprea și George Asan la cinci ani de închisoare cu executare și trei ani interdicție de a ocupa funcții publice, iar a lui Nicolae Opriș la patru ani de închisoare cu executare și doi ani interdicție de a ocupa funcții publice.

Totodată, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif au fost condamnate la patru de închisoare cu suspendare, cu termene de încercare de șapte și, respectiv, șase ani.

Judecătorii au menținut sechestrele asigurătorii puse în timpul urmăririi penale pe bunurile acestora, respectiv pe mai multe autoturisme, locuințe și terenuri, precum și pe sume de bani aparținând inculpaților, în valoare totală de aproximativ șase milioane de lei, 400.000 de euro și 200.000 de dolari.

Decizia din 31 martie 2014 a fost contestată în 29 august 2014 la Completul de cinci judecători al instanței supreme.

Fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari. În rechizitoriul trimis instanței, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruț Șereș de complot și subminarea economiei naționale.

În același dosar, procurorii i-au deferit justiției și pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriș, fost șef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriș și Georgeta Iosif și au desfășurat activități infracționale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.

Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Anchetatorii au mai arătat că, în perioada 2003 – 2004, aceștia au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de nouă-zece ani, deși SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare.

Codruț Șereș execută, din 27 ianuarie 2015, pedeapsa de patru ani și opt luni de închisoare primită în dosarul privatizărilor strategice.

În același dosar au fost condamnați fostul ministru al Comunicațiilor Zsolt Nagy – la patru ani de închisoare, Stamen Stanchev – la cinci ani și două luni, consultantul internațional Vadim Benyatov – la patru ani și șase luni, Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor în mandatul lui Nagy – la cinci ani, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) – la patru ani și șase luni, cetățeanul ceh Michal Susak – la patru ani și opt luni, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez – la patru ani și șase luni, Gabor Kerekes – la patru ani și cetățeanul turc Mustafa Oral – la trei ani de închisoare.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.